Maestru Corbu, annant’à un castagnu caravunatu,
Tinìa in bocca un bel'casgiu quatratu.
Stu casgiu, sicondu l’amicu Biondinu, u piscadore cusì finu,
Stu casgiu, u Corbu l’avìa furatu à un Niulincu chjamatu Pincu.
Una volpe, attirata da l’odore putente,
Si liccava digià è le labbre è li denti ;
È, cridendu d’empie la so’ panza,
Disse, inc’un’aria di circunstanza :
- "Salutu, salutu ! signor’Acellu !
Sè (vo) sapete cantà quant’è vo site bellu,
Site lu Rè di lu nostru cantone...".
U Corbu si pone in furconu
U casgiu quatratu ch’ellu avìa furatu
È disse : - "O Volpe, o Volpe ! Di li sette colpi !
À quale crede di biffà ?
Stu casgiu hè meiu, sè t’ùn a sai.
Asciuva la to lingua è teni lu to fiatu,
Chì l'hà da avè ùn hè ancu natu !".
Frà quistu tempu, pianu pianu, una curnachja
Si piglia u casgiu è sparisce ind'a machja...
Muralità
O latru, stà attente à lu terzu latrone !
S’ellu ùn hè volpe, sarà vulpone !
|
[ma'ɛstru g'orbu]
ou [ma'ɛʃtru
g'orbu] / caravunatu
: creux
-
-
furà : voler, dérober =
arrubà = rubbà / [niul'inku] *
una volpe [unaw'ɔlpɛ]
/ putente : puissant
u labbru est féminin au pluriel e
labbre
-
-
-
quant’è = quante : autant que
u cantone : le canton
-
-
[diliz'ettɛ
g'ɔlpi]
[akw'alɛ
gr'ɛ(d)ɛ]
/ biffà : mimer
-
asciuvà : essuyer / u
fiatu : souffle
-
quistu = questu
sparisce : disparaître
[muralid'a]
[l'adru] / [lud'ɛrtsu ladr'ɔnɛ]
[sɛllunnɛb'ɔlpɛ]
|