Bell'Aiacciu - Belle Ajaccio


Texte de Antoine BONIFACIO
L'annu corsu - 1934 - p.15-19
Pour voir le texte dans son écriture originale, vous pouvez télécharger le texte scanné au format jpeg, page : 1, 2, 3, 4 et 5.

Bell' Aiacciu !
... Eppo' Aiacciu mi piacìa tantu !
U golfu, immensu spechju d'acqua cù a so' curnice 1 artisticamente intagliata ; e culline, divirsamente culurite chì currìanu une daretu à l'altre, per andà quassù rende omagiu à Monte d'Oru, curunatu di neve ; tutt' hè viste incantèvule versu e Sanguinare, Aspretu, u Salariu, Castillucciu, ritinìanu pocu, pè u mumentu, a me' attinzione.
Avìa già vistu cù a stessa indiferenza, e billezze di u me' Capicorsu : quell' immensu orizonte cù i mare Liguri è Tirrenu ; a Giraglia, sott' à l'ochji ; Capraia è Gorgona in luntananza è culandi in fondu, e creste di l'Appenninu, nittamente dipinte cù i tempi chjari.
Da la Serra, avìa vistu dinò u Capicorsu chì sguillisce 2 in curbe graziose, fin' à San Fiurenzu ; a Balagna chì s'allonga fin' à Calvi ; più luntanu, cime altìssime trà e quale u gigante di l'Ìsula : Monte Cintu. Ma avìa vistu, dicu vistu piuttostu chè guardatu, perchè à ss'età si gode a Natura più ch'ùn s'ammira !
Cosa piacìa allora in Aiacciu à u paisanellu ersincu ch'ùn era mai escitu da u so' tuvone ? Li piacìanu e strade larghe, piane è pulite cun quelle sfilate di palazzi impirsianati ; u portu cù i so' vapori è le so' barcelle ; e piazze cù i so' àrburi è le so' stàtule , è soprattuttu tutte quelle ghjente chì spassighjàvanu 3, vistute cume s'ellu fussi sempre stata dumènica ...
Chì bellu vede 4 a Piazza di u Diamante, i ghjorni di mùsica ! Signori è signore facìanu un passa è veni à più finì, chjachjarandu è scambiandu saluti è surrisi. Noi altri zitilloni guardàvamu e belle signurine cù i nostri uchjoni di sèdeci à diciott'anni è sintìamu batte ind'i nostri seni i primi pàlpiti giuvanili o svigliassi ind'e nostre vinarelle 5 e prime voglie d'amore ...
Cum' era bella a vita cusì ! Però, di quand' in quandu, a nustalgìa di u paese vinìa à rompe l'incantèsimu : eiu pensava à babbu, à mamma, à e me surelle ; è a brama di vèdelli tutti criscìa à misura chè Pasqua s'avvicinava.
Pasqua infine ghjunse è partìi cun P...

(1) a curnice : corniche.
(2) sguillisce : glisser.
(3) normalement, a ghjente reste au singulier tout en signifiant tout de même "les gens".
(4) u vede [uw'ɛðɛ] : vue magnifique, spectacle étonnant. Hè un vede ! : c'est beau à voir !
(5) a vena [aw'ɛna] : veine.

Si pò dì chè ghjunta Pasqua, l'invernu, in Còrsica, hè dapertuttu finitu. Ed infatti u nustru viaghju da Aiacciu à Bastìa andò binìssirnu. Però, dopu un sugiornu deliziosu di quìndeci ghjorni in casa nostra, èbbimu un ritornu assai agitatu.
Una nivaghja indiavulata ci chjappò versu Tattone à un chilòmetru circa da a Foce : a vittura fù custretta di piantà.
Trà i viaghjadori, c'era noi dui altri nurmalisti è trè nurmaliste. Tuccava à ghjunghje à l'albergu à pedi. U pustiglione ristò cù a vittura è noi s'andò appressu à u cunduttore. Ellu, cù e so' botte tamante, ci facìa un po' di strada. E zitelle e strascinàvamu à la megliu ma, à dilla franca, eiu avìa più primura di mè chè d'elle.
Si arrivò finalmente à l'albergu induve ci aspittàvanu un bellu focu è una bella tàvula. A notte, i letti funu, secondu e règule di u Galateu, lasciati à e zitelle. Noi altri si stete cume papachjoni 1 sopra sacchì pieni di paglia è cù i pedi davant' à un fucone tremendu.
Dui ghjorni in Foce, dui ghjorni di vacanze in più, dui ghjorni felici ! Quantu male si disse di i maestri è di e maestre ! Quante risate ! È chì belli canti !
Anghjulucciu P... s'innamurò sùbitu di Madamicella M., una vitillona 2 bruna è furba 3, cù una faccia tòndula tòndula 4 è cun dui ochji di misgia salvàtica 5. Eiu ebbi un tichju 6 per Madamicella G., una magranchjina 7 lunghetta, cù una faccia troppu asciutta 8 ma cun dui ochji lànguidi 9 chì piacìanu assai. Eppo' cum' ella cantava bè ! Aghju anc' avà a so' voce inde l'arechje : Aime-moi bien, je t'en conjure ...

Quand'u cunduttore vense à dicci chè a strada era lìbera è chì si duvìa parte, un fùimu cuntenti. Ùn sò cume l'affare era andatu ma ci fù dettu dinò ch'èramu vintitrè à parte è chì tuccava ad arrangiassi.
Vintitrè passaghjeri quand'ùn c'era chè trèdeci piazze ! Ci guardàvamu stupiti 10 è spavintati 11.
A bascia 12 era stata ritirata è a vittura, càrica à fondu, parìa un bugnu 13.

(1) papachjone : pacha, coq en pâte.
(2) vitillona : adjectif dérivé de u vitellu : le veau.
(3) furbu : matois, rusé.
(4) tondu = tòndulu : rond.
(5) salvàticu [salb'adigu] : sauvage.
(6) avè u tichju : s'enticher.
(7) magranchjinu = magrantinu : maigrichon.
(8) aciuttu : sec.
(9) lànguidu : insipide.
(10) stupitu : étonné (p.p. du verbe stupisce : étonner, surprendre). Ne pas confondre avec stùpidu : stupide.
(11) spavintatu = spaventatu : effrayé, épouvanter (p.p. du verbe spaventà).
(12) a bascia : la bâche (gallicisme).
(13) u bugnu : la ruche (pluriel au féminin : e bugne).

Guasi per favore, m'avìanu messu quassù trà e narpie 1 pilose è i baulli stacchittati 2. M'agguantava 3 cume megliu pudìa, à e fune è à i mànichi ma in quella falatona 4 da a Foce à Bucugnanu, e scosse mi pistàvanu tuttu. A Bucugnanu, cù e sùppliche 5, pobbi 6 avè u marciapede. Cusí arrampicàndumi 7 à la purtiera, ghjunsi anch' eiu in Aiacciu sanu sanu ...
Altru chè Trinichellu, o sgiò Curà !

Hè certu chè a sorte di a Còrsica - assai per colpa soia - hè stata sempre d'esse in ritardu cù u prugressu. È ci vurrebbe à quelli chì viàghjanu inde l'ìsula, per bisognu o per piacè, qualcosa di megliu chè Trinichellu, tantu pè a listezza 8 chè pè i còmudi 9.
Quelli però ch' hanu cunnisciutu e vitture di Gambini, sò una cinquantina d'anni, avarèbbenu tortu di briunà oltre modu.
E diligenze chì facìanu, tandu, u sirviziu da Bastìa à Aiacciu è viciversa, èranu, appettu à l'altre 10, vere muntagne.
Partìanu da Bastìa, per esempiu, à meziornu è solu à ott'ore u lindumane, scaricàvanu in Aiacciu i so' passaghjeri, macchi 11 è aggrancati.
Ogna à dì chè tuttu u viaghju ùn era un suppliziu. Sè u tempu era bellu, tutt'u mondu scindìa 12 ad ogni postu induve si lasciava u currieru o si cambiava i cavalli, è si biìa cù u cunduttore è i pustiglioni. S'andava anc'un po' à pedi, soprattuttu ind'e cullate, si cantava, si ridìa, si facìa nove amicizie è a nostr` ìsula, essendu bella in ogni locu è in ogni stagione, s'ammirava dinò e prumesse di e so' piaghje, u surrisu di e so' valle, a stranezza di e so' gorghe, i capricci di i so' turrenti, u misteru di e so' fureste, a maestà di i so' monti è a prufonda limpidezza di u so' celu.

Mandandu un dispacciu a vigilia, s'era sicuru di truvà à Corti, à Vivariu è à Bucugnanu, una tàvula ben' guarnita : qualchì cusciottu di cinghjale o di castratu savuritu, qualchi bella frittura di trùite è brocciu à vuluntà. È tuttu cíò per quattru solli !

(1) a narpia = nerpia : besace en peau de porc servant au transport de marchandises sur bête de somme ( personne ignorante et sotte, cancre).
(2) stacchittatu : clouté.
(3) agguantassi : s'attraper, se saisir avec force.
(4) a falata : la descente (+ augmentatif).
(5) sùpplica : supplique.
(6) pobbi = pudìi : je pus. Voir la conjugaison du verbe pudè.
(7) arrampicassi = arripiccassi : grimper en s'accrochant.
(8) listezza = listrezza : promptitude. De lestru = lestu [l'estu] : leste, prompt.
Note : Fattu è lestu : tout fait. Prontu è lestu : fin prêt. À la lestra : promptement, vite fait.
(9) u còmudu : aise. Avè i so còmudi : disposer de ses aises.
(10) appettu à = à pettu à : comparé à.
(11) maccu : meurtri (p.p. du verbe maccà = meurtrir, contusionner, faire des bleus).
(12) scende = falà : descendre (p.p. scesu [ʃ'ɛzu]).

Èramu di maghju. Tutt'i ghjoni, eiu è P... à la stess' ora, passàvamu Corsu Grandval, sott' a Scola Nurmale di e zitelle. À la seconda finestra di u secondu pianu, èramu sempre sicuri di truvacci a me' 'namurata, chì mi facìa sùbitu segnu è surridìa. Quella di P..., a misgia salvàtica, facìa di quand'in quandu un' affaccatina eppo' scappava.
P... mi dicìa sempre :
- Tuccarebbe à andà à truvalle. Andemu ?
Eiu, à u principiu, ùn mi la sintìa, ma u me' curicellu battìa ogni ghjornu più forte è finìi pè risponde :
- Andemu !
- Diciaremu chì sò e nostre cugine, facìa P...
Ed infatti, u ghjornu di Pentecoste, ben puliti, ben allisciati, ben decisi, èccuci à pichjà quassù.
U purtinaiu aprì è ci mustrò a strada di u parlatoriu. Cullemu. Ùn l'avèssimu mai fatta !
Appena ghjunti ind'u curridore, èccuti tutte e esculare infilarate è a dirittrice daretu. Di colpu, tuttu u nostru sangue si ne falò ind'e calcagne.
Eiu mi facìa chjucu chjucu daretu à P... ch'ùn sapìa induve mèttesi.
A dirittrice vinènduci incontru dumandò cosa circàvamu :
- Simu ghjunti à vede e nostre cugine, disse P... trà i denti.
- E vostre cugine ?
- Oui, Monsieur, murmurò u me' cumpagnu ind'a so' cunfusione, mentre tutte e zitelle si mastucàvanu e labbre per ùn sbuttà à ride.
- Cumu si chjàmanu sse cugine, cuntinuò a dirittrice ?
- Una si chjama M. è l'altra G.
A dirittrice chjamò e zitelle. Ùn vense chè Madamicella G. A misgiona era scappata.
Madamicella G. disse quale no' èramu è ci aspittàvamu à sèntene quattru.
A dirittrice, invece, si mustrò assai garbata
- Ah ! Vous êtes les héros de la Foce, disse ? E signurine m'hanu dettu quantu site stati bravi è gentili ed eiu vi ringraziu per elle è per mè. Ma perchè ùn dì a virità ? Pudete vene à truvalle quandu vi piacerà. Ma oghje, andemu à Chjàvari.
Duvìanu piglià infatti u vapurinu di Lanzi chì facìa u sirviziu di u pénitencier
Ghjunti fora, ùn èramu tantu fieri è a tintazione d'andà à vede e Nurmaliste mai più ci vense !

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!