Texte de Antoine
BONIFACIO
L'annu corsu - 1934 - p.15-19
Pour voir le texte dans son écriture originale, vous pouvez télécharger
le texte scanné au format jpeg, page : 1,
2,
3,
4
et 5.
Bell' Aiacciu !
... Eppo' Aiacciu mi piacìa tantu !
U golfu, immensu spechju d'acqua cù a so' curnice 1
artisticamente intagliata ; e culline, divirsamente culurite chì currìanu
une daretu à l'altre, per andà quassù rende omagiu à
Monte d'Oru, curunatu di neve ; tutt' hè viste incantèvule versu
e Sanguinare, Aspretu, u Salariu, Castillucciu, ritinìanu pocu, pè
u mumentu, a me' attinzione.
Avìa già vistu cù a stessa indiferenza, e billezze di u
me' Capicorsu : quell' immensu orizonte cù i mare Liguri è Tirrenu
; a Giraglia, sott' à l'ochji ; Capraia è Gorgona in luntananza
è culandi in fondu, e creste di l'Appenninu, nittamente dipinte cù
i tempi chjari.
Da la Serra, avìa vistu dinò u Capicorsu chì sguillisce
2 in curbe graziose, fin' à San Fiurenzu ; a
Balagna chì s'allonga fin' à Calvi ; più luntanu, cime
altìssime trà e quale u gigante di l'Ìsula : Monte Cintu.
Ma avìa vistu, dicu vistu piuttostu chè guardatu, perchè
à ss'età si gode a Natura più ch'ùn s'ammira !
Cosa piacìa allora in Aiacciu à u paisanellu ersincu ch'ùn
era mai escitu da u so' tuvone ? Li piacìanu e strade larghe, piane è
pulite cun quelle sfilate di palazzi impirsianati ; u portu cù i so'
vapori è le so' barcelle ; e piazze cù i so' àrburi è
le so' stàtule , è soprattuttu tutte quelle ghjente chì
spassighjàvanu 3, vistute cume s'ellu fussi
sempre stata dumènica ...
Chì bellu vede 4 a Piazza di u Diamante, i ghjorni
di mùsica ! Signori è signore facìanu un passa è
veni à più finì, chjachjarandu è scambiandu saluti
è surrisi. Noi altri zitilloni guardàvamu e belle signurine cù
i nostri uchjoni di sèdeci à diciott'anni è sintìamu
batte ind'i nostri seni i primi pàlpiti giuvanili o svigliassi ind'e
nostre vinarelle 5 e prime voglie d'amore ...
Cum' era bella a vita cusì ! Però, di quand' in quandu, a nustalgìa
di u paese vinìa à rompe l'incantèsimu : eiu pensava à
babbu, à mamma, à e me surelle ; è a brama di vèdelli
tutti criscìa à misura chè Pasqua s'avvicinava.
Pasqua infine ghjunse è partìi cun P...
(1) a curnice
: corniche. (2) sguillisce : glisser. (3) normalement, a ghjente reste au singulier tout en signifiant tout de même "les gens". (4) u vede [uw'ɛðɛ] : vue magnifique, spectacle étonnant. Hè un vede ! : c'est beau à voir ! (5) a vena [aw'ɛna] : veine. |
Si pò dì chè ghjunta Pasqua, l'invernu,
in Còrsica, hè dapertuttu finitu. Ed infatti u nustru viaghju
da Aiacciu à Bastìa andò binìssirnu. Però,
dopu un sugiornu deliziosu di quìndeci ghjorni in casa nostra, èbbimu
un ritornu assai agitatu.
Una nivaghja indiavulata ci chjappò versu Tattone à un chilòmetru
circa da a Foce : a vittura fù custretta di piantà.
Trà i viaghjadori, c'era noi dui altri nurmalisti è trè
nurmaliste. Tuccava à ghjunghje à l'albergu à pedi. U pustiglione
ristò cù a vittura è noi s'andò appressu à
u cunduttore. Ellu, cù e so' botte tamante, ci facìa un po' di
strada. E zitelle e strascinàvamu à la megliu ma, à dilla
franca, eiu avìa più primura di mè chè d'elle.
Si arrivò finalmente à l'albergu induve ci aspittàvanu
un bellu focu è una bella tàvula. A notte, i letti funu, secondu
e règule di u Galateu, lasciati à e zitelle. Noi altri si stete
cume papachjoni 1 sopra sacchì pieni di
paglia è cù i pedi davant' à un fucone tremendu.
Dui ghjorni in Foce, dui ghjorni di vacanze in più, dui ghjorni felici
! Quantu male si disse di i maestri è di e maestre ! Quante risate !
È chì belli canti !
Anghjulucciu P... s'innamurò sùbitu di Madamicella M., una vitillona 2
bruna è furba 3, cù una faccia tòndula
tòndula 4 è cun dui ochji di misgia
salvàtica 5. Eiu ebbi un tichju 6
per Madamicella G., una magranchjina 7 lunghetta,
cù una faccia troppu asciutta 8 ma cun
dui ochji lànguidi 9 chì piacìanu
assai. Eppo' cum' ella cantava bè ! Aghju anc' avà a so' voce
inde l'arechje : Aime-moi bien, je t'en conjure ...
Quand'u cunduttore vense à dicci chè a strada era
lìbera è chì si duvìa parte, un fùimu cuntenti.
Ùn sò cume l'affare era andatu ma ci fù dettu dinò
ch'èramu vintitrè à parte è chì tuccava ad
arrangiassi.
Vintitrè passaghjeri quand'ùn c'era chè trèdeci
piazze ! Ci guardàvamu stupiti 10 è
spavintati 11.
A bascia 12 era stata ritirata è
a vittura, càrica à fondu, parìa un bugnu 13.
(1) papachjone
: pacha, coq en pâte. (2) vitillona : adjectif dérivé de u vitellu : le veau. (3) furbu : matois, rusé. (4) tondu = tòndulu : rond. (5) salvàticu [salb'adigu] : sauvage. (6) avè u tichju : s'enticher. (7) magranchjinu = magrantinu : maigrichon. (8) aciuttu : sec. (9) lànguidu : insipide. (10) stupitu : étonné (p.p. du verbe stupisce : étonner, surprendre). Ne pas confondre avec stùpidu : stupide. (11) spavintatu = spaventatu : effrayé, épouvanter (p.p. du verbe spaventà). (12) a bascia : la bâche (gallicisme). (13) u bugnu : la ruche (pluriel au féminin : e bugne). |
Guasi per favore, m'avìanu messu quassù trà
e narpie 1 pilose è i baulli stacchittati 2.
M'agguantava 3 cume megliu pudìa, à
e fune è à i mànichi ma in quella falatona 4
da a Foce à Bucugnanu, e scosse mi pistàvanu tuttu. A Bucugnanu,
cù e sùppliche 5, pobbi 6
avè u marciapede. Cusí arrampicàndumi 7
à la purtiera, ghjunsi anch' eiu in Aiacciu sanu sanu ...
Altru chè Trinichellu, o sgiò Curà !
Hè certu chè a sorte di a Còrsica - assai
per colpa soia - hè stata sempre d'esse in ritardu cù u prugressu.
È ci vurrebbe à quelli chì viàghjanu inde l'ìsula,
per bisognu o per piacè, qualcosa di megliu chè Trinichellu, tantu
pè a listezza 8 chè pè i
còmudi 9.
Quelli però ch' hanu cunnisciutu e vitture di Gambini, sò una
cinquantina d'anni, avarèbbenu tortu di briunà oltre modu.
E diligenze chì facìanu, tandu, u sirviziu da Bastìa
à Aiacciu è viciversa, èranu, appettu à l'altre 10,
vere muntagne.
Partìanu da Bastìa, per esempiu, à meziornu è solu
à ott'ore u lindumane, scaricàvanu in Aiacciu i so' passaghjeri,
macchi 11 è aggrancati.
Ogna à dì chè tuttu u viaghju ùn era un suppliziu.
Sè u tempu era bellu, tutt'u mondu scindìa 12
ad ogni postu induve si lasciava u currieru o si cambiava i cavalli, è
si biìa cù u cunduttore è i pustiglioni. S'andava anc'un
po' à pedi, soprattuttu ind'e cullate, si cantava, si ridìa, si
facìa nove amicizie è a nostr` ìsula, essendu bella in
ogni locu è in ogni stagione, s'ammirava dinò e prumesse di e
so' piaghje, u surrisu di e so' valle, a stranezza di e so' gorghe, i capricci
di i so' turrenti, u misteru di e so' fureste, a maestà di i so' monti
è a prufonda limpidezza di u so' celu.
Mandandu un dispacciu a vigilia, s'era sicuru di truvà à Corti, à Vivariu è à Bucugnanu, una tàvula ben' guarnita : qualchì cusciottu di cinghjale o di castratu savuritu, qualchi bella frittura di trùite è brocciu à vuluntà. È tuttu cíò per quattru solli !
(1) a narpia = nerpia : besace
en peau de porc servant au transport de marchandises sur bête de somme
(![]() (2) stacchittatu : clouté. (3) agguantassi : s'attraper, se saisir avec force. (4) a falata : la descente (+ augmentatif). (5) sùpplica : supplique. (6) pobbi = pudìi : je pus. Voir la conjugaison du verbe pudè. (7) arrampicassi = arripiccassi : grimper en s'accrochant. (8) listezza = listrezza : promptitude. De lestru = lestu [l'estu] : leste, prompt. Note : Fattu è lestu : tout fait. Prontu è lestu : fin prêt. À la lestra : promptement, vite fait. (9) u còmudu : aise. Avè i so còmudi : disposer de ses aises. (10) appettu à = à pettu à : comparé à. (11) maccu : meurtri (p.p. du verbe maccà = meurtrir, contusionner, faire des bleus). (12) scende = falà : descendre (p.p. scesu [ʃ'ɛzu]). |
Èramu di maghju. Tutt'i ghjoni, eiu è P... à
la stess' ora, passàvamu Corsu Grandval, sott' a Scola Nurmale di e zitelle.
À la seconda finestra di u secondu pianu, èramu sempre sicuri
di truvacci a me' 'namurata, chì mi facìa sùbitu segnu
è surridìa. Quella di P..., a misgia salvàtica, facìa
di quand'in quandu un' affaccatina eppo' scappava.
P... mi dicìa sempre :
- Tuccarebbe à andà à truvalle. Andemu ?
Eiu, à u principiu, ùn mi la sintìa, ma u me' curicellu
battìa ogni ghjornu più forte è finìi pè
risponde :
- Andemu !
- Diciaremu chì sò e nostre cugine, facìa P...
Ed infatti, u ghjornu di Pentecoste, ben puliti, ben allisciati, ben decisi,
èccuci à pichjà quassù.
U purtinaiu aprì è ci mustrò a strada di u parlatoriu.
Cullemu. Ùn l'avèssimu mai fatta !
Appena ghjunti ind'u curridore, èccuti tutte e esculare infilarate è
a dirittrice daretu. Di colpu, tuttu u nostru sangue si ne falò ind'e
calcagne.
Eiu mi facìa chjucu chjucu daretu à P... ch'ùn sapìa
induve mèttesi.
A dirittrice vinènduci incontru dumandò cosa circàvamu
:
- Simu ghjunti à vede e nostre cugine, disse P... trà i denti.
- E vostre cugine ?
- Oui, Monsieur, murmurò u me' cumpagnu ind'a so' cunfusione,
mentre tutte e zitelle si mastucàvanu e labbre per ùn sbuttà
à ride.
- Cumu si chjàmanu sse cugine, cuntinuò a dirittrice ?
- Una si chjama M. è l'altra G.
A dirittrice chjamò e zitelle. Ùn vense chè Madamicella
G. A misgiona era scappata.
Madamicella G. disse quale no' èramu è ci aspittàvamu à
sèntene quattru.
A dirittrice, invece, si mustrò assai garbata
- Ah ! Vous êtes les héros de la Foce, disse ? E signurine
m'hanu dettu quantu site stati bravi è gentili ed eiu vi ringraziu per
elle è per mè. Ma perchè ùn dì a virità
? Pudete vene à truvalle quandu vi piacerà. Ma oghje, andemu à
Chjàvari.
Duvìanu piglià infatti u vapurinu di Lanzi chì facìa
u sirviziu di u pénitencier
Ghjunti fora, ùn èramu tantu fieri è a tintazione d'andà
à vede e Nurmaliste mai più ci vense !