Ci hè vulsutu l'ambu per caccialli - Il a fallu l'hameçon pour les arracher


Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa

Eccu un dettu chì ghjè guasi passatu per pruverbiu, è ghjè Grossu Minutu chì u ci hà lasciatu.
Tandu, st'omu talentuosu era bancarotta 1 dopu à esse statu traculinu (hà fattu tanti mistieri, è, in quant'à mè ancu più chè trèdeci 2 chì soldi n'hà sempre avutu belli pochi !) è si ne ghjunghjìa in un paese di a Castagniccia o d'altrò, un bellu ghjornu di pieni sulleoni 3.
Un mandilone 4 biancu è rossu cintu 5 à u collu è affiuccatu 6 sott'à u mentu, scamisgiulatu 7 è a muzzetta 8 nant'à una spalla, un bastone prunicosu 9 nu a manu manca, è cù a dritta azzingatu à a coda di a so fera 10, Grossu Minutu pensava è facìa i so conti.

(1) bancarotta : mercante ambulente, dettu piuttostu traculinu quandu si tratta di roba manghjerina. (note de l'auteur).
(2) "trèdeci mistieri, quatòrdeci miserie" dice u pruverbiu. : (note de l'auteur).
(3) i sulleoni (masc.pl.) : la canicule.
(4) u mandile : le mouchoir ou, ici, le foulard.
(5) cinghje (p.p. cintu) : ceindre. cinghje a sciarpa : ceindre l'écharpe = être élu maire.
(6) affiuccà : lacer.
(7) scamisgiulassi : se mettre en bras de chemise.
(8) a muzzetta : variété de veste.
(9) u prunu : l'épine, le piquant. prunicosu : piquant.
(10) a fera : la bête de somme.

Stella, a sumera, marchjava trinniconi 1, perchì l'imbastu 2 chì purtava e duie cascitelle piene di trastulli 3 (ghjumelli 4 di filu, cartelle d'achi 5, ghjòculi è pezze di panni 6) s'era un pocu allinatu 7 di cinghje per viaghju. È poi (Eppoi) e muscacce cavalline 8 a stuzzicàvanu 9 à quellu locu. Pruvava ella, a puvareccia 10, à caccialle cù a coda ma questa Grossu Minutu a tenìa stretta à più dì u ceppu ùn pudìa ruminà. Allora di quandu in quandu, da i sforzi, li scappava à Stella una curreghja, è Minutu d'un cennu di capu, accunsentìa ...

(1) trinniconi : en vacillant. trinnicà : remuer, secouer, agiter.
(2) l'imbastu = imbastiu = umbastu : le bât.
(3) u trastullu : jouet, amusement, passe-temps.
(4) u ghjumellu : la pelote.
(5) l'acu : l'aiguille.
(6) i panni : des vêtements.
(7) allinà : desserrer.
(8) a mosca cavallina : le taon. muscaccia : péjoratif, sale ...
(9) stuzzicà : taquiner, asticoter.
(10) a puvareccia : la pauvrette.

In piazza di u paese, incacarunati 1 à u frescu sott'à l'olmu, trè o quattru pullastroni 2 a si chjachjeràvanu, mentre chì u sgiò Petru Ghjasé, appughjatu à l'àlburu, s'appuntava un steccu 3 : chì vulete fà in paese, a dumènica mane, cù un caldu à fà spuccià 4 ancu una ghjallina ?
A ghjunta di Grossu Minutu ùn pudìa cascà di più à puntu. "O Grossu Minù, avvicìnati quì", disse u sgiò Petru Ghjasé chì li piacìa à sburlattà 5, "cosa ci arrechi 6 oghje ?".
"Dipende", risponde u bancarotta, "ciò chì v'abbisogna 7".
Petru ghjasé, ch'ùn avìa laziu di cumprà nunda, è chì ghjera un suppu strittarellu 8, guarda i pullastroni in ridendu è poi, girèndusi verdi u mercante :
"Averebbe bisognu di qualcosa o Minù, ma sò sicuru chè t'ùn l'ai micca."
"È chì sarebbe ssu qualcosa ?" dice Grossu Minutu chì cuminciava à mette malizia.

(1) incacarunati : accroupis.
(2) un pullastrone : jeune homme turbulent.
(3) appuntà un steccu : aiguiser un petit bour de bois.
(4) spuccià : .
(5) sburlattà : fanfaronner.
(6) arricà : porter, apporter.
(7) abbisugnà : falloir, nécessiter.
(8) strettu : avare.

"Sè t'ai un ambu 1 di mosca, u ti pagu dui soldi."
Grossu Minutu apre u spurtinellu 2 d'una di e cascette, sbulica 3 à l'indentru, à ceca bughjone 4 è, c'una riverenza, porghje un ambarellu luccichente : "Ècculu quì, signor Ghjasé ! È faranu per voi dui soldi."
L'altru ùn a s'aspittava, ma benchè un pocu incarnuvalitu 5 piglia l'ambu di mosca è dà i dui soldi, dui soldi novi novi ch'ùn avìanu ancu à fà peccatu.
"Tsé !" lampa Grossu Minutu à a sumera in puntèndula 6, è si ne và. Ma u sgiò Petru Ghjasé chì i dui soldi, ben chè dati, li stàvanu in gola, è chì vulìa avè sempre l'ùltima parolla :
"In tantu, o Minù, t'ai buscu 7 à bon'ora dui soldi mansi mansi !"
"Hè ghjusta, iè", li risponde u nostru traculinu chì cunnosce u so pesciu, "ma ci hè vulsutu 8 l'ambu per caccialli !".

(1) ambu : hameçon.
note de l'auteur : ambu, o amu, chjucarellu, chì s'annesca d'una muscaccia per piscà
nu i fiume, u mare. Si ne ghjòvanu i zitelli per piscattulà in pocu fondu, à rembu à un molu o à un scogliu
.
(2) un spurtinu : un cabas.
(3) sbulicà : farfouiller.
(4) à ceca bughjone = à cecu bughjò : à l'aveuglette.
(5) incarnuvalitu = scarnuvalitu : défait, hébêté.
(6) puntà : pousser, faire pression.
(7) buscà : dégotter (p.p. buscatu = buscu).
(8) vulsutu : p.p. de vulè. Ci hè vulsutu : il a fallu.

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!