Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa
Eccu un dettu chì ghjè guasi passatu per pruverbiu,
è ghjè Grossu Minutu chì u ci hà lasciatu.
Tandu, st'omu talentuosu era bancarotta 1 dopu
à esse statu traculinu (hà fattu tanti mistieri, è, in
quant'à mè ancu più chè trèdeci 2
chì soldi n'hà sempre avutu belli pochi !) è si ne ghjunghjìa
in un paese di a Castagniccia o d'altrò, un bellu ghjornu di pieni sulleoni 3.
Un mandilone 4 biancu è rossu cintu 5
à u collu è affiuccatu 6 sott'à
u mentu, scamisgiulatu 7 è a muzzetta 8
nant'à una spalla, un bastone prunicosu 9
nu a manu manca, è cù a dritta azzingatu à a coda di a
so fera 10, Grossu Minutu pensava è facìa
i so conti.
(1) bancarotta : mercante
ambulente, dettu piuttostu traculinu quandu si tratta di roba manghjerina. (note de l'auteur). (2) "trèdeci mistieri, quatòrdeci miserie" dice u pruverbiu. : (note de l'auteur). (3) i sulleoni (masc.pl.) : la canicule. (4) u mandile : le mouchoir ou, ici, le foulard. (5) cinghje (p.p. cintu) : ceindre. cinghje a sciarpa : ceindre l'écharpe = être élu maire. (6) affiuccà : lacer. (7) scamisgiulassi : se mettre en bras de chemise. (8) a muzzetta : variété de veste. (9) u prunu : l'épine, le piquant. prunicosu : piquant. (10) a fera : la bête de somme. |
Stella, a sumera, marchjava trinniconi 1, perchì l'imbastu 2 chì purtava e duie cascitelle piene di trastulli 3 (ghjumelli 4 di filu, cartelle d'achi 5, ghjòculi è pezze di panni 6) s'era un pocu allinatu 7 di cinghje per viaghju. È poi (Eppoi) e muscacce cavalline 8 a stuzzicàvanu 9 à quellu locu. Pruvava ella, a puvareccia 10, à caccialle cù a coda ma questa Grossu Minutu a tenìa stretta à più dì u ceppu ùn pudìa ruminà. Allora di quandu in quandu, da i sforzi, li scappava à Stella una curreghja, è Minutu d'un cennu di capu, accunsentìa ...
(1) trinniconi : en vacillant.
trinnicà : remuer, secouer, agiter. (2) l'imbastu = imbastiu = umbastu : le bât. (3) u trastullu : jouet, amusement, passe-temps. (4) u ghjumellu : la pelote. (5) l'acu : l'aiguille. (6) i panni : des vêtements. (7) allinà : desserrer. (8) a mosca cavallina : le taon. muscaccia : péjoratif, sale ... (9) stuzzicà : taquiner, asticoter. (10) a puvareccia : la pauvrette. |
In piazza di u paese, incacarunati 1 à
u frescu sott'à l'olmu, trè o quattru pullastroni 2
a si chjachjeràvanu, mentre chì u sgiò Petru Ghjasé,
appughjatu à l'àlburu, s'appuntava un steccu 3
: chì vulete fà in paese, a dumènica mane, cù un
caldu à fà spuccià 4 ancu
una ghjallina ?
A ghjunta di Grossu Minutu ùn pudìa cascà di più
à puntu. "O Grossu Minù, avvicìnati quì",
disse u sgiò Petru Ghjasé chì li piacìa à
sburlattà 5, "cosa ci arrechi 6
oghje ?".
"Dipende", risponde u bancarotta, "ciò chì v'abbisogna 7".
Petru ghjasé, ch'ùn avìa laziu di cumprà nunda,
è chì ghjera un suppu strittarellu 8,
guarda i pullastroni in ridendu è poi, girèndusi verdi u mercante
:
"Averebbe bisognu di qualcosa o Minù, ma sò sicuru chè
t'ùn l'ai micca."
"È chì sarebbe ssu qualcosa ?" dice Grossu Minutu chì
cuminciava à mette malizia.
(1) incacarunati : accroupis. |
"Sè t'ai un ambu 1 di mosca, u ti
pagu dui soldi."
Grossu Minutu apre u spurtinellu 2 d'una di e
cascette, sbulica 3 à l'indentru, à
ceca bughjone 4 è, c'una riverenza, porghje
un ambarellu luccichente : "Ècculu quì, signor Ghjasé
! È faranu per voi dui soldi."
L'altru ùn a s'aspittava, ma benchè un pocu incarnuvalitu 5
piglia l'ambu di mosca è dà i dui soldi, dui soldi novi novi ch'ùn
avìanu ancu à fà peccatu.
"Tsé !" lampa Grossu Minutu à a sumera in puntèndula 6,
è si ne và. Ma u sgiò Petru Ghjasé chì i
dui soldi, ben chè dati, li stàvanu in gola, è chì
vulìa avè sempre l'ùltima parolla :
"In tantu, o Minù, t'ai buscu 7 à
bon'ora dui soldi mansi mansi !"
"Hè ghjusta, iè", li risponde u nostru traculinu chì
cunnosce u so pesciu, "ma ci hè vulsutu 8
l'ambu per caccialli !".
(1) ambu : hameçon. |