Texte de / Testu di Alphonse Daudet
Traduit par / Traduttu da "Studii
corsi di Tulò"
"La lettre de Corse" année ????
Bineghju 1, cù e capre,
zìu Zighinu ùn avìa mai avutu. L'andàvanu tutte
à vituperiu 2 à una para 3
: una mane o l'altra, strappàvanu a funa, pigliàvanu a muntagna,
è culà 4 insù 5,
u lupu e si manghjava. Chì tanti allusingumi 6,
chì tante paure di u lupu, ùn ci era barba di 7
falle stà à u locu. Sarèbbenu state po capre indipindente
chì, vaga cum'ella vaga, li ci vulìa 8
aria è libertà.
U corciu di zìu Zighinu, chì à l'estru 9
di ss'animali, ùn ci capìa un'acca, era à l'addisperu.
Dicìa "Ahù !... E capre, in casa meia, e si piglia a picòndria 10.
Ùn averaghju talentu di ch'ellu mi ne fermi una ".
Ma ùn si scuraggì nò, è puru per avèssine
persu sei, tutte di listessa manera, si ne cumprò un'altra, ma ssu colpu,
a si cumprò annotina, perch'ella pigliassi à stà à
u locu.
(1) u bineghju
: chance, profit, satisfaction. voir intornu
à bè è male. (2) vituperiu : désastre, catastrophe. (3) à una para : de la même manière, sans faire de distinction, à légal, au même degré que. (4) culà = quallà : là, là-bas. (5) insù : en haut, vers le haut. Contraire de inghjò : en bas, vers le bas. (6) allisingà = allusingà : amadouer, attirer par des douceurs. (7) Ùn ci hè barba di = ùn ci hè mezu di : il n'y a pas moyen de. (8) li ci vulìa : il leur fallait. (9) estru : humeur, caprice estrosu [ɛstr'ɔzu] : capricieux. (10) a picòndria : hypocondrie, ennui, spleen, cafard, mélancolie. |
O Gringò, cusì bella ch'ella era a capretta di zìu Zighinu,
ma cusì bella, ochjimansa 1, barbetta à
usu di sott'ufficiale, ugnole 2 nere è
lucicante 3, cornistrisciata, cù quelli
peli longhi è bianchi, fatti à pilone. Ti ramenti, ò Gringò,
era guasi guasi u garbu 4 di quella capretta di
a Smeralda. Eppò mansa allora ! Accarizzante, chì si lasciava
munghje ferma, senza mancu carpighjà 5
a tinella. Quessa sì, a capretta ...
Daretu à a casa, zìu Zighinu ci avìa un chjusellu avvintu 6
à prunalbelli. A so nova pinsiunante, a misse custì, l'azzingò
ind'un locu prasceltu 7 di u pratu, affunata 8
à l'allonga, è ogni tantu, si facìa un'affaccata. Si campava,
quella sciocca 9, è pascìa cusì
vulinteri, chì à zìu Zighinu, li ridìanu ancu e
calcagne 10.
"Eeh ! pensava quellu tintu, puru una chì si cunface cù mè
".
Si sbagliava zìu Zighinu, a sciocca s'annuiò.
(1) mansu : doux,
docile, inoffensif. voir tournures
corses. (2) ugnola = unghjola (n.fem.) : sabot. (3) à una para : de la même manière, sans faire de distinction, à légal, au même degré que. (4) garbà : plaire. (5) carpighjà = calpighjà : piétiner (6) avvintu : entouré. (7) prasceltu : préféré, favori, sélectionné, réservé (notion d’excellence). (8) affunà : attacher, lier. De a funa : la corde (au début, en poils de chèvres). (9) a sciocca : chèvre domestique. (10) li rìdenu e calcagne = da tantu ch'ellu hè cuntentu. |
Un bel'ghjornu, guardendu capu sù, pinsò : "Quassù
sì, a cuccagna ! Chì piacè di scurrizzà 1
per sse scope, senza ssa funaccia maladetta chì vi scoghja 2
u collu !... Bona per u sumere è u boie di pasce inchjustrati 3
!... À e capre, l'accorre 4 u locu ".
Da tandu, l'erba, li parse dissapita 5. Li vense
a noia 6. Smagrì, cuminciò à
siccassi. Era una pieta di vèdela stinzà 7
quella funa à ghjurnate sane, cù u capu voltu à a muntagna,
narispalancata è fendu : Bee !. .. scunsulata.
Li parìa po à zìu Zighinu chì qualcosa a capra avissi,
ma batti è pesca tù 8 ciò
ch'ell'avìa a capra !... Una mane annantu à u finì di munghje,
a capra si vultò è in so lingua disse : "-Sintite o zìu
Zighì, mi piglia a picòndria inde voi, lasciàtemi muntagnà 9,
aiò !
(1) scurrizzà
: courir la prétentaine. (2) scoghjà = scughjà : écorcher. (3) inchjustrà : parquer, emparquer, enfermer. (4) accorre = avè bisognu, esse necessariu. : convenir (5) dissapitu : insipide, fade. Cf. en français, sapide = qui a du goût (du latin sapidus). (6) a noia [n'oja] : l'ennui. (7) stinzà : étirer, allonger; tirer. (8) batti è pesca tù = vatti à la piscà tù = vatt’à la pisca : va t’en savoir. (9) muntagnà : estiver, transhumer vers la montagne. |
- O Signore, ancu à ella li piglia avà !" mughjò
zìu Zighinu sbalurditu 1, è da u
colpu li scappò a tinella ; po pusèndusi in l'erba vicinu à
a so sciocca :
"- Cume o Bianchiggiò, mi ti voli lascià tù dinù
!". È Bianchisgiola rispose :
- Ié, o zìu Zighì.
- Soga ùn ci hè erba quì ?
- Ha l Ùn hè quessa nò.
- Sarai forse affunata troppu à l'accorta 2
: voli ch'e a t'allonghi a funa ?
- Ahù.. ùn vale.
- Chì diamine 3 ti ci vulerà ! Chì
voli ?
- Vogliu piglià sù, o zìu Zighì.
- O disgraziata, ùn la sai chì quassù ci batte u lupu ?...
S'ellu t'esce, ch'ai da fà ?.
- U piglieraghju à ticci 4, o zìu
Zighì.
(1) sbalurditu
: étourdi, ahuri, abasourdi. (2) à l'accorta est le contraire de à l'allonga. (3) diamine [di'aminɛ] : diantre, que diable ! (4) u ticciu : coup de tête; coup, heurt, choc. |
- Ne hà poca primura u lupu di e to corne. Mi n'hà manghjatu
di e curnute altru che tè... A sai pò quella corcia vechja di
Rinalda ch'e avìa annu fà ? Una sciocca maestra, furzuta 1
è mastina 2 chì parìa un
beccu. S'hè battuta una nuttata sana cù u lupu... pò toccu
l'alba, u lupu si n'hè fattu un buccone 3.
- O chì peccatu ! Sciagurata 4 di Rinalda
!. . . ma ùn vole dì 5 o zìu
Zighi, lasciàtemi attippà 6, aió
!
- Or Signore l... disse zìu Zighinu ; chì diammine l'averanu fattu
à e me capre ? Torna un'altra per u lupu vìa... Sta volta pò
nò mì ... o per forza o per amore, francà ti francheraghju
o vitupè 7 ! è per chì tù
ùn strappi più a funa, t'aghju da serrà ind'un stazzu 8
chì ci starai per u sempre.
Tandu hè chì zìu Zighinu purtò a sciocca in una
stella bughja 9 è a chjuse à ferrachjò 10.
Per disgrazia, s'era scurdatu di u purtellu, è giratu ch'ellu ebbe u
spinu 11, a sciuttarella si ne scappò ...
(1) furzutu :
fort, vigoureux. (2) mastinu : méchant. (3) un buccone : une bouchée. (4) sciaguratu : malheureux; infortuné. (5) ùn vole dì : ça ne fait rien. (6) attippà = atteppà : grimper, monter, prendre la montée, gravir. A teppa : montée rude, côteau; rocher. (7) vituperiu. voir plus haut (8) u stazzu : la bergerie. (9) a sciocca : chèvre domestique. (10) u ferchju = u ferchjone = u ferrachjone : bras de fer de la porte. (11) voir tournure idiomatique. |
Ridi, o Gringò ?... Per Baccu ! Mi pare chè tù sìa
di cumbrìccula 1 cù e capre per
fà dispettu 2 à ssa pasta d'omu
di zìu Zighinu... A videremu dopu si tù riderai.
Quandu a siocca bianca affacò in muntagna, fù un incantu per tutti.
Bellezza sìmule, mancu i ghjàllichi 3
vechji n'avìanu mai vistu. Fù ricivuta da rigina 4.
I castagni s'aghjumpàvanu 5 fin'à
in terra per accarizzalla 6 di punta di ràmule 7.
E ghjinestre d'oru s'aprìanu duv'ella passava è prufumàvanu
à più pudè. A muntagna sana li fece alegrìa.
Pensa tù, o Gringò, quant'ella era cuntenta ! Nè funa,
nè piòttulu 8... nulla per impedilla 9
di saltichjà è pasce à vòline più 10...
custì sì, chì c'era l'erba ! Li vinìa sopra e corne,
caru meiu ! ... Eppò erba è erba ! savurita, fina, riccamata 11,
fatta cù millaie d'erbette... ùn simu à vede u pancastrellu 12
di u chjosu nò ! I fiori pò mì !... Certe campanellone 13
turchine, tamanti sciuchetti 14 rossi imbacarillati 15
cù u càlice 16 longu longu, una
furesta sana di fiori salvàtichi chì sbarsàvanu 17
di suchji spiritosi.
A capretta bianca, meza briaca, si vultulava 18
à cochje insù 19 è cincinava 20
longu à quelle ripe à buleghju 21
à castagne è à fronde... pò di colpu, sticcava 22
u saltu è s'arrizzava. Éccula in andà, capu innanzu à
tramezu a machja è bussaghje 23, ora nant'un
pinzu 24, ora in fondu à un tragone 25,
quassù, quaghjò, in ogni locu... parìa ch'elle fùssinu
dece e capre di zìu Zighinu per ssa muntagna.
(1) cumbrìccula
: manigance. Esse di ~ : être de mèche,
être dans le coup. (2) u dispettu : méchanceté, taquinerie, dépit. (3) u ghjàllicu : le sapin. (4) voir la préposition da. (5) aghjumpà = aghjuppà : courber, ployer, plier. (6) accarizzà = carizzà : caresser. (7) u ramu = a ràmula : branche, rameau. (8) u piòttulu : pieu, piquet. (9) impedisce : empêcher. (10) à vòline più : à n'en plus pouvoir. (11) riccamatu : brodé, dentelé. (12) pancastrellu : millet. (13) campanella : campanule. Un campanellone (masc.) = augmentatif. (14) sciuchettu : digitale (plante). (15) imbacarillatu = imbacarillitu = imbacatu : empourpré, rouge. U bacu = l'arbouse imbacà : rougir, empourprer. (16) u càlice : le calice. (17) sbarsà : déborder. (18) vultulā : rouler, faire rouler, bouleverser. (19) à cochje insù : les quatre fers en l'air. (20) cincinassi :se rouler . (21) à buleghju : pêle-mêle. À buleghju à : mêlé à. (22) sticcā un saltu : bondir brusquement. (23) bussaghja : buissière. (24) pinzu : pointe, pic, arête d'un rocher, d'une cime; pointe, extrémité . (25) tragone = travone : vallée encaissée, gorge, ravin. |
Ella sì, chì ùn avìa tante paure, Bianchisgiola.
D'un saltu, si varcava 1 ghjargaloni 2
chì a imbarnasgiàvanu 3, à
u francà, di pulvina 4 croscia è
di sciuma 5. Tandu làpida 6
intinta 7, andava à sdraiassi 8
nantu à una chjappa 9 è s'asciuvava 10
à u sole... Una volta, fèndusi avanti à tagliu d'un pughjale 11
cù un fiore tramezu à i denti, sculinò 12
inghjò, culà in fondu à u pinzu, a casa di zìu Zighinu,
cù u so chjusarellu daretu. O le risate !
(1) varcà : franchir. (2) u ghjàrgalu : le ravin, la ravine. (3) imbarnasgià : barbouiller, éclabousser. (4) a pulvina : poussière. (5) a sciuma = scuma = a schjuma : écume. (6) làpidu = crosciu : trempé, mouillé abondament. (7) intintu : trempé, mouillé. (8) sdraiassi : se coucher, s'étendre. (9) a chjappa : pierre plate, dalle. (10) asciuvassi : s'essuyer. (11) u pughjale : flanc, versant, plateau sur un saillant. (12) sculinà : aperçevoir. |
"Cusì chjucu, disse, ma cume averaghju fattu à stà
quì dentru ?"
Puvaraccia ! À vèdesi appullata 1,
cusì in cima, li si parìa d'esse almenu tamante u mondu...
Fatta fine chì fù une bona ghjurnata pè a capra di zìu
Zighinu. Ver di meziornu *, à rombu di 2
corre da un latu è da quill'altru, infattò 3
una ruchjata 4 di cammosci 5
chì facìanu à manghja manghja ind'un zampinaghju 6.
Culà sì chì fece a spaccata 7,
a nostra girandulella 8 di biancu vistuta, li
fù lasciatu u migliò locu à u zampinaghju è tutti
ssi signori, o quantu funu ghjentili. . . Per sente dì 9,
- ma ho da mè à tè, o Gringò - chì un camusciottulu
moru moru 10 ebbe a furtuna di garbà 11
à Bianchisgiola. L'innamurati s'infrasconu 12
un'oretta 13 o ancu duie, è sì tù
voli sapè ciò ch'elli si sò detti, vai è dumàndala
à e surgente diciàntule 14 chì
furmiculèghjanu 15 in sottu in sottu 16
per ssu murzu 17.
* : Ver di = versu (localement versi) : vers (en direction de) / dans les environs de (lieu ou temps).
(1) appullatu : niché, juché. (2) à rombu di : à force de. (3) infattà : rencontrer quelqu'un, tomber sur. (4) a ruchjata : petit groupe, petit troupeau. (5) camosciu = camusciu = camusgiu : chamois. (6) zampinaghju : lambrusque (vigne sauvage). (7) a spaccata : vantardise, bluff, fanfaronnade . (8) u girandulellu : qui aime à errer, à vagabonder. (9) Per sente dì : à ce qu'il parait. (10) moru : maure, more, brun, basané. (11) garbà : plaire. (12) infrascassi : se cacher dans le feuilage. (13) un' oretta = un' uretta : une petite heure. (14) diciàntule = diciantulonee : bavard. (15) furmiculà (verbe eghjincu) : fourmilier, grouiller. A furmìcula [furm'igula] : la fourmi. (16) in sottu in sottu = sottu voce : tout bas, tout doucement (dans sa barbe). (17) u murzu : mousse. |
Di colpu, u ventu fece a rinfrescata. A muntagna vense viulina. Era l'attrachju 1
...
"Dighjà !" disse a capretta ; è si piantò stupita 2.
Culà inghjò, i prati éranu tutti annibiati 3.
U chjosu di zìu Zighinu smarrìa 4
à meza fumaccia è di a casarella, ùn affaccava più
chè u tettu cù un sùppulu di fume. Stete à sente,
inarichjita 5 e tintènnule 6
d'una banda chì rientrava è si sentì l'ànima scunsulata...
Un caccavichju 7 chì rientrava, a sfrisgiò 8
cù l'ale ... Firmò scurata 9...
poi ci fù un ughjulume 10 in la muntagna
"hù ! hù ! ".
Li vense in core u lupu. Scimaticona 11, di a
santa ghjurnata, ùn si n'era primurata, nò.. . In quellu mentre
un cornu 12 si messe à sunà in la
vallunata 13. Era ssu corciu di zìu Zighinu
chì si pruvava un'altra volta.
(1) attrachju : crépuscule, tombée de la nuit. (2) stupì = stupisce : étonner, stupéfier (p.p. stupitu). (3) annibià : embrumer. a nebbia [n'ebbja] : la brume. (4) smarrisce : disparaître. (5) inarichjitu = inarichjatu : qui dresse l'oreille. (6) a tintènnula = a tintenna : clochette, sonaille. (7) u caccavichju : rapace diurne. (8) sfrisgià : froler, effleurer. (9) scuratu : surpris. (10) ughjulume = ughjulime : hurlement. (11) scimaticone : grand fou. (11) un cornu : un cor (de chasse). (11) a vallunata : la vallée (dans toute son étendue). |
"hù ! hù !" facìa u lupu.
"Volta ! volta !" briunava u cornu.
Bianchisgiola ebbe guasi cà a cosa di vultàssine 1,
ma ramintèndusi 2 u piòttulu, a
funa è a sepa 3 di u chjosu, pensò
chì, oramai, ùn la li farìa più à campà
una vita sìmule, è chì megliu sarìa à stà.
U cornu avìa smessu 4 di sunà..
A capra s'intese daretu un rimusciu 5 di fronde,
si dete 6 a vultata è vide 7
in l'ombralume 8 duie arechje corte è sticchite 9
cù dui ochji chì lucicàvanu... Era u lupu.
Tamantone, intrèpidu 10, si ne stava incacarunatu 11
guardendu a capretta bianca è capu nanzu si ne liccava. Cum'ellu a sapìa
chì manghjà a si manghjerebbe, u lupu a si pigliava à a
liscia 12 ; ma quand'ella si vultò, scaccanò 13,
gattivu.
(1) vultàssine : s'en retourner. (2) ramintèndusi : se souvenant. (3) a sepa [az'eba] : la haie. (4) smette [sm'ettɛ] : cesser (p.p. smessu [sm'ɛssu]). (5) rimusciu : agitation. (6) dete : elle donna. Voir la conjugaison de dà. (7) vide = vidì : elle vit. Voir la conjugaison de vede. (8) l'ombralume = umbralume : le clair-obscur. (9) sticchitu : raide. (10) intrèpidu : indifférent, de froide apparence. (faux-ami !!!) (11) incacarunatu : accroupi, à califourchon. (12) pigliassi à a liscia : prendre la chose avec calme. (13) scaccanà (verbe eghjincu) : rire aux éclats. |
"Hà ! hà ! a capretta di zìu Zighinu" ; è cù a so linguona s'allisciò quelle labbre chì parìanu d'esca. Bianchisgiola si vidì persa... Una stundarella, arricurdèndusi di l'affare di a vechja Rinalda chì s'era imbaruffata 1 a nuttata sana, pè finì manghjata à u fà di u ghjornu, pensò da sè à sè ch'ellu sarebbe ancu megliu à lasciassi manghjà sùbitu sùbitu ; poi essèndusi pintuta 2 s'incruccò, capicalata 3, à corne in avanti, da capra valente di zìu Zighinu ch'ella era... Micca ch'ella avissi speranza di tumbà u lupu, - e capre ùn tòmbanu lupi - ma chè per vede s'ella a li facìa 4 à tene quante Rinalda...
(1) imbaruffassi : s'empoigner, se battre comme des chiffonniers. (2) pèntesi : se repentir, regretter (ici, se raviser) (p.p. pentutu = pintutu). (3) voir les tournures idiomatiques. (4) fàllali : arriver au but, l'emporter sur quelqu'un. |
Tandu u mostru si fece avanti è e curnarelle entrinu in ballu.
Ah ! chì si valìa un mondu ssa caprittola 1
! È cum'ella a facìa di core.
Dece volte è più, ùn dicu bugìe mì o Gringò,
messe u lupu à i punti di rinculà, per piglià fiatu. lnde
ssi frattempi 2 d'un minutu, manghjona si strappava
à la lestra 3 torna un filu di quell'erba
cara, è po vultava à a battaglia cù a bocca piena... L'affare
a durò a santa nuttata. Di quandu in quandu a capra di zìu Zighinu
guardava e stelle chì bullicàvanu 4
in celu porgu 5 è si pensava "O s'o
pudessi fàllila 6 à tene finu à
l'alba ". . .
E stelle si spènsenu 7 una apress'à
l'altra. Bianchisgiola inticciò 8 à
doppiu 9 è u lupu addentò 10
à doppiu anch'ellu... Una luce bianchiccia spuntò à l'orizonte...
U cantu d'un gallu arrichitu 11 cullò da
una mezarìa 12.
"Puru puru" disse u pòveru animale chì ùn aspittava
più chè u ghjornu per mòresine ; si sdraiò 13
in terra cù a so pelliccia bianca tutta insanguinata...
Tandu u lupu li si lampò addossu è a si manghjò.
(1) a capretta : la chevrette. (2) in i frattempi = in u frattempu : pendant ce temps. (3) à la lestra [l'estra] : promptement, vite fait. (4) bullicà = brullicà (verbe eghjincu) : grouiller. (5) porgu [p'ɔrgu] : clair, dégagé. (6) fàllila à : réussir à. (7) spenghje (p.p. spentu) : éteindre. Se conjugue sur ghjunghje. (8) inticcià(ssi) : (se) cogner contre quelqu'un. (9) à doppiu [add'ɔpju] : à toute volée. (10) addintà : saisir avec les dents en serrant très fort. (11) arrichitu = arghitu : enroué, rauque. (12) mezarìa = massarìa : métairie. (13) sdraiassi : s'étendre. |