Il s'agit d'un texte trouvé sur le site : http://www.simonel.com/dizionario/corso.html
.
L'objectif de ce petit exercice est de montrer que si les deux variantes principales
du Corse et l'Italien se ressemblent comme deux gouttes d'eau à l'écrit,
il faut être très prudent lors de la lecture à haute voix.
On y retrouve toutes les remarques des pages Notes
sur le Corse du sud et Mutation
phonétique.
Corse du nord | Corse du sud | Italien |
---|---|---|
A nostra caccara curava a carne in u furnellu è à tempu, arrustìa un pezzu di figatellu cù u spetu. | A noscia minanna curàia a carri in u furreddu è à tempu, arrustìa un pezzu di figateddu cù u brocchu. | Nostra nonna curava la carne nel fornello e nello stesso tempo, arrostiva un pezzo di fegato collo spiedo. |
An'ostra (n'oʃtra) gakk'ara gur'awa ag'arnɛ nu vurn'ellu e att'ɛmpu, arrust'ia un p'ettsu (d)i vi(g)ad'ellu gu usp'ɛdu. | An'oʃa min'anna kur'aja ak'arri in u vurr'eddu e att'ɛmpu, arrust'ia un p'ettsu i vigad'eddu ku ubr'ɔkku. | n'ɔstra n'ɔnna kur'ava la k'arne nel forn'ɛllo e n'ello st'esso t'ɛmpo, arrost'iva un p'ɛttso di f'egato k'ɔllo spj'ɛdo. |
Èramu d'auturnu, i ghjorni accurtàvanu cum'elli accòrtanu d'uttobre, a ghjente principiàvanu à coglie e castagne. | Èrami di vaghjime, i ghjorna accurtàiani comu accòrtani d'uttuvri, a ghjenti principiàiani à coglia i castagni. | Eravamo d'autunno, i giorni accorciavano come accorciano d'ottobre, la gente principiava a cogliere le castagne. |
'eramu (d)aud'urnu, ij'ɔrni akkurt'awănu gum'ɛlli akk'ɔrtănu (d)utt'ɔbrɛ, aj'ɛntɛ brinʧibj'awănu akk'oljɛ ɛgast'ăɲɛ. | 'erami di wadj'imɛ, ij'ɔrna akkurt'ajani kumu akk'ɔrtani dutt'uvri, aj'ɛnti brinʧibj'ajani akk'olja ikast'aɲi. | erav'amo daut'unno, iʤ'orni akkorʧ'avano k'ome akkɔrtchano dott'obre, laʤ'ɛnte prinʧipj'ava a k'ɔljere lekast'aɲe. |
Una pignatta cù una suppa di zucchini era posta nant'à u treppedi, era pronta a cena per tutta a famiglia, èramu assai di famiglia. | Una pignatta cù una suppa di zucchetti era posta nant'à u brandali, era pronta a cena pà tutta a famidda, erami massi di famidda. | Una pignatta con una zuppa di zucchini era posta sul treppiedi, era pronta la cena per tutta la famiglia, eravamo assai di famiglia. |
'una biɲ'atta gu unaz'uppa (d)i dzuk'ini 'era b'ɔsta (b'ɔʃta) n'anta u drɛpp'ɛi, 'era br'ɔnta aʤ'ɛna bɛr t'utta avam'ilja, 'eramu ass'ai (d)i vam'ilja. | una piɲ'atta ku unaz'uppa di dzuk'ɛtti 'era p'ɔsta n'anta u brand'ali, 'era pr'ɔnta aʧ'ɛna pa t'utta avam'idda, 'eramu massi di vam'idda. | una piɲ'atta kon unats'uppa di tsukk'ini 'era p'osta sul treppj'edi, 'era pr'onta laʧ'ena per t'utta lafam'ilja, erav'amo ass'ai di fam'ilja. |
A so faccenda principale era di scucinà, babbone ùn era tènde cun ella, ùn ridìa micca sè u tavulinu ùn fussi messu à l'ora, li stridava appressu. | A so faccenda maiori era di scucinà, missiavu unn era tènnaru cù idda, ùn tarruccàia micca sì a tola ùn fussi missa à l'ora, li briunàia appressu. | La sua faccenda principale era di cucinare, nonno non era tenero con ella, non rideva se la tavola non fosse messa all ora, le strideva dietro. |
A zɔ vaʧ'ɛnda brinʧib'alɛ 'era (d)i skuʤin'a, babb'ɔ̃nɛ un'era d'ɛndɛ gun'ɛlla, unri(d)'ia m'ikka sɛ udawul'inu un f'ussi m'ɛssu all'ora, listri(d)'awa appr'essu. | A zɔ vaʧ'ɛnda maj'ori 'era di skuʧin'a, missj'awu un'era t'ɛnaru ku idda, untarrukk'aja m'ikka si at'ola un f'ussi m'issa all'ora, libriun'aja appr'essu. | la s'ua faʧ'ɛnda prinʧip'ale 'era di kuʧin'are, n'ɔnno non 'era t'ɛnero kon 'ella, non rid'eva se la t'avola non f'ɔsse m'essa allóra, le strid'eva dj'ɛtro. |
U nostru cane era fora, u mo fratellu l'avìa ligatu à l'usciu di a stalla, induve èranu appagliati i sumeri. | U nosciu ghjàcaru era fora, u me frateddu l'avìa ligatu à l'usciu di a stadda, induva èrani appaddati l'àsina. | Il nostro cane era fuori, mio fratello lo aveva legato al uscio della stalla dove erano sistemati i somari (messi nella paglia). |
un'ostru (n'ɔʃtru) g'ănɛ 'erav'ora, umɔvrad'ellu
law'ija li(g)'adu all'uʃu (d)i ast'alla (ʃt'alla), nduw'erănu
appalj'adi i zum'eri. |
un'oʃu j'akaru 'erav'ora, umɔvrat'eddu l'aja lig'atu all'uʃu di ast'adda, nduwa 'erani appadd'ati l'azina. | Il n'ɔstro k'ane 'erafw'ɔri, miofrat'ɛllo lo av'eva leg'ato al'uʃo d'ellast'alla, dov'erano sistem'adi i som'ari. |
Era piossu è avà(le) c'era a nebbia, mammone ci chjamò perchè no' vinìssimu à manghjà. | Era piuvitu è avali c'era a fumaccia, minnana ci chjamò perchì no vinìssimu à magnà. | Era piovuto e adesso c'era la nebbia, la nonna ci chiamò perché venissimo a mangiare. |
'era bj'ossu e aw'a(lɛ) ʧ'era an'ebbja, mamm'ɔ̃ne ʤidjam'ɔ p'ɛrkɛ nowin'issimu ammandj'a. | 'era pjuw'itu e aw'ali ʧ'era avum'aʧa, minn'ana ʧitjam'ɔ p'ɛrkɛ nowin'issimu ammaɲ'a. | 'era piov'uto e ad'esso ʧ'era lan'ebbja, la n'ɔnna ʧi kjam'o perk'e ven'issimo amanʤ'are. |