Texte de Petti-Rossu - Scrittu da
Pettirossu
L'annu corsu - 1934 - p.62
Pour voir le texte dans son écriture originale, vous pouvez télécharger
le texte scanné au format jpeg : pages
1/2 et page
3 .
Quarant'anni fà, quandu chjappava sempre l'aciàrtule 1 cù i lacci, c'era almenu un prete à paese (oghje sò più rari i preti chè i campanili) è si festighjàvanu u Signore a Madonna è certi Santi. ln Pinzalone d'Alisgiani, si facìanu quattru o cinque prucessioni tutti l'anni. A più longa, a più faticosa era quella di e Rugazioni : quasi quasi si facìa u giru di u territoriu di u paese. À a partuta c'era tuttu u paese, ma pocu à pocu e donne, una à una cagliàvanu 2, for chè e bighine 3 chì sudàvanu sangue ma ùn vultàvanu ; i zitelli i più dèbuli 4 si ne riturnàvanu cù e rnamme o e surelle, i più strepitosi 5 facìanu tuttu u giru, è ghjunti in chiesa si lagnàvamu chì a prucessione era stata troppu corta, ben ch'elli fùssinu arresi 6.
U sàbatu di bon' ora, a vigilia di a dumènica di e Rogazioni, un mio' cumpagnu, Pittì di Pumpiglinu, mi chjamava per andà à circà mazzette 7 castagnine cù e tarambicciule * per fà e crucette. Ssu zitellu cunuscìa tutti i castagni primaticci 8 di u territorriu, i soli ch'avèssinu di sse mazzette. U so' babbu n'avìa unu chì c'era tutti l'anni una vintina di sse mazzette diritte, senza nodi è cù a punta frunduta 9. (Quandu i pastori rnuntagnàvanu, Pittì li difendìa di fà a frasca 10 pè e so' capre à ssu castagnu ch'era riservatu per e crucette di e Rugazioni).
* : Bouquet de feuilles au bout de la baguette. (NdA)
(1) l'aciàrtula =
l'acèrtula = a buciàrtula
= a bucèrtula : lézard. (2) caglià = calià : faiblir, faillir, se decourager. (3) bighina : bigote. (4) dèbule [d'ɛbulɛ] : faible (et non débile dans l'acceptation actuelle, simple d'esprit). (5) strepitosu : bruyant, retentissant (strèpitu :bruit, tapage, vacarme) mais ici au sens figuratif : qui sort de l'ordinaire. (6) arresu [arr'ɛzu] : épuisé, rendu = stancu mortu. (7) mazzetta : petite baguette. (8) primaticciu : précoce. (9) frundutu : feuillu. De a fronda : la feuille (d'arbre). (10) a frasca : ramée (vx. ou litt. : ensemble des branches feuillées d'un arbre). Frascà = affrascà : couper du feuillage, des branches pour les animaux. Fà a frasca : couper des feuillages pour que les animaux les mangent. |
Dunque u sàbatu amdàvamu per u Nocetu à quellu castagnu. Pittì, ch'era sgualtru cume un ghjattu, si pichjava 1 in fòrcalu 2 è cù a so' cultella -chì Don Gnaziu, u bancalaru, avìa arrutata 3 taglia cume un rasoghju - pigliava e più belle mazzette è e mi purghjìa 4 ch'ell'ùn truncassi 5 a punta. Tagliava dinò una mazza per fà e scògliule 6; si varcava 7 è cumenciàvamu. Eiu appinzava e mazzette è tagliava e ramellucce 8 inùtili. Pittì zuccava 9 a mazza è facìa scògliule larghe è fine ; dopu sbaffava 10 appena versu a cima ogni mazzetta è facìa entre a scògliula per fà a crucetta. Facìamu un màzzulu per unu 11 di ottu à dece crucette è e piattàvamu in un' onda di u fiume per chì e foglie si fùssinu verdi u luni.
È po', cume no' èramu zitelli, è chì u castagnu era in suchju, ci facìamu una zampogna 12, un fischju 13 è una cornamusa ch' insercidianu 14 quelli lochi tantu sunàvanu forte. Ci ne ghjunghjìamu in casa fischjendu senza rifiatà.
(1) pichjassi
: grimper (aux arbres). (2) fòrcalu : fourche d'un arbre. (3) arrutà : aiguiser, affûter. (4) porghje [p'ordjɛ] : tendre (quelque chose à quelqu'un). (5) truncà : casser en deux. (6) scògliula [sk'oljula] : feuille de revêtement en écaille. (7) varcassi : descendre d'un endroit surélevé. (8) u ramu : la branche. A ramella : la branchette. E ramellucce : les mauvaises branchettes. (9) zuccà : entailler. (10) sbaffà : fendre par le milieu. (11) per unu : chacun. (12) zampogna [dzãp'ɔnja] : flutiau, chalumeau. (13) fischju = fiscu : sifflet. (14) insercidì(sce) : atterrer, glacer d'effroi. |
U luni, à u primu chjoccu di a messa, èramu in piazza à a chjesa à fà vede e nostre crucette è turnàvamu rossi quandu l'omi dicìanu : « Queste sò e più belle ! » (Pittì mettìa u so' onore à falle megliu chè tutti, è sì Pasqua era di marzu, ùn c'era mazzette cù e tarambicciule, è à Pitti a festa ùn li s'appiccicava 1). Èranu propiu ben fatte : un bellu ciùffulu 2 in cima e scògliule tutte pare è un pocu di traversu, un fondu pinzutu cume un acu.
A messa cuminciava à sett'ore è mezu. Per fà più à furia 3 ùn n'a cantàvanu micca ; u prete benedìa tutte e crucette è po' andava à spugliassi in sacristìa. A so' mamma a pòvera Lauretta, li purghjìa pè u portellu bassu di a Sacristìa una tazzona di caffè è un pezzu di pane. U prete a s'ingullìa 4 à furia à furia 5 è po' surtìa in cotta 6 è s'ordinava 7 a prucessione. Ùn si purtava chè o Cristucciu, u Cristone pisava troppu ! I zitelli èranu i primi cù u Cristu, dopu e donne, è po' u prete cù dui zitelli chì purtàvanu a stagnaretta 8 d'acqua benedetta, l'omi l'ùltimi.
U prete intunava e litanìe di i Santi, longhe cume maghju. Ci passàvanu tutti : l'ànghjuli, l'arcànghjuli, l'evangelisti , l'apòstuli 9, i patriarchi, i prufeti 10. Dopu cantàvanu e litanìe di a Madonna.
(1) appiccicassi
: s'attacher, se coller. (2) ciùffulu = ciuffu : toupet. (3) à furia : vite (normalement, se dit plutôt in furia). (4) ingolle [ing'ɔllɛ] : avaler, engloutir. (5) à furia à furia : très vite (normalement, signifie plutôt "à la longue, tant et si bien ..." cf. ). (6) cotta [k'otta] : surplis du prêtre. (7) ordinassi = urdinassi : ici, s'organiser, se mettre en ordre. (8) stagnaretta : estagnon, récipient en fer étamé destiné à contenir de l'huile, des essences. (9) apòstulu [ab'ostulu] : apôtre. (10) u prufeta (= u prufetu) [pruv'eda] : prophète. |
Ghjuvan Siliu avìa u libru è cantava u primu : « Sancte Micaël, ora pro nobis ! » È tutti l'altri rispundìanu : « Sancte Micaël, ora pro nobis ! ». Una volta, Ghjuvan Siliu si sbagliò. Pachjeccu, chì sapìa e litanìe à mente 1, disse : « Bò ! bò ! O Ghjuvan Sì ! T'hai lasciatu à San Silvestru. - Ùn face nunda, rispose Ghjuvan Siliu, hè l'ùltimu di l'annu, ma u diceremu avà ! » - È à voce rivolta 2 : « Sancte Silvestre, ora pro nobis ! ».
À forza di viaghjà si stancàvanu l'anche, à forza di cantà si stancava a voce. Allora si viaghjava più pianu, è si cantava un santu di tantu in tantu, è si facìa una cria di cunversazione.
A prucessione visitava tutte e croci di u territoriu. A prima era quella di San Vincente (in Pinzalone c'era parechje famiglie Vincenti, proprietarii, è per onorà u so' santu avìanu messu una croce sopr'à Terranellu). U prete s'indinuchjava 3 à u pede di a croce, è tutti l'altri s'indinuchjàvanu sott'à i castagni, spazzendu u terrenu per ùn mèttesi nantu i ghicci 4. Dop' un' orazione, u prete solu s'alzava, pigliava u Cristu è facìa cun ellu quattru segni di croce in aria in quattru direzioni è si cantava cusì :
U prete : « A folgore et tempestate
»
U pòpulu :« Libera nos Domine ! »
U prete : « Ut fructus terrae dare e conservare digneris
»
U pòpulu : « Te rogamus audi nos ! »
ecc.
(1) à mente : par
coeur. À mente se dit [amm'ɛ̃ntɛ],
à ne pas confondre avec a mente (la mémoire)
qui se dit [am'ɛ̃ntɛ]. (2) à voce rivolta [abb'ɔʤɛ riw'olta] : à tue-tête. (3) indinuchjassi (= inghjinuchjassi) : s'agenouiller. U dinochju (= ghjinochju) [din'otju] : le genou. (4) u ghicciu : bogue de la châtaigne. |
Partìamu da Terranellu e cullàvamu in Arcarotta. Passendu pè u castagnetu di u « Comperatu » truvàvamu u pòveru Pasquinu ch'avìa racoltu i so' porchi 1 è l'allusingava cun un pugnu di castagne chjuppulose 2. Venìa duve u prete è dicìa « O Missé, vulete fà u piacè di benedì i mio porci ? » U prete dicìa una prucantula 3 è dava trè colpi di sperge 4 versu e bestie famite. Pasquinu ringraziava è dicìa « Quist'annu, u mio verre 5 u dò à Sant'Antone ! (Quandu venìa uttobre è ch'ell'era forestu 6, u verre di Pasquinu pascìa sott'à tutti i castagni è nimu si lagnava. Di Natale Pasquinu u tumbava, vendìa a carne dòdeci o quìndeci solli u chilò, è dava u danaru à u tesorieru di a fàbrica).
À a croce, in Arcarotta, dopu a benedizione di i campi è u chjama è rispondi, ci ripusàvamu una stonda. E vichine pregàvanu in dinochje, i zitelli si circàvanu qualchi nidu d'orzaghjolu, l'omi è u prete a si discurìanu.
Dopu, andàvanu à a cappella di Sant' Albertu. Orezzinchi avìanu a chjave è ùn si pudìa entre, ma pregàvamu da fora. Tutti l'anni Ma' Ghjuvanna incendìa 7 una candeluccia à Sant' Albertu è a si lasciava à l'ascosu ch'ella brusgiassi ; ma tempu partuti, un pasturellu a si pigliava, a spinghjìa è cù a cera molle 8 facìa pècure è capre tamantine cusì !
(1) Rappel : le pluriel de porcu
[p'orku] est soit porchi
[p'orki] (localement) soit porci
[p'orʧi] (en général). (2) chjuppulosu : avec sa coque (ici, bogue). A chjòppula [tj'oppula] : enveloppe de la châtaigne. Remarque : u chjòppulu [tj'oppulu] : coquille de l'oeuf. Ces deux termes (chjòppula et chjòppulu) s'emploient souvent l'un pour l'autre (cf. ). (3) prucàntula = pricàntula : formule d'exorcisme. (4) ?? spergiata : aspersion. Aspèrgine : goupillon. (5) u verre [uw'ɛrrɛ] : verrat. (6) furestu = forestu : période d'interdiction de pacager dans les châtaigneraies pour le temps de la récolte. (7) incende = accende : allumer. (8) cera [ʤ'ɛra] : cire. Molle [m'ollɛ] : mou. |
Falendu per l'Anghjata c'era ghicci cun spine 1 secche chì parìanu aghi. Passàvanu ancu u solu è ben ch'avessi i scarpi zuppighjava 2, ma « U Scalzu» avìa a pianta di i pedi dura cume petre, e spine ùn li si ne ciuttava 3.
Èccuci à Laudepenti ! Dopu a ceremonia, Pittì
ed eiu andàvamu à piantà una crucetta in nu so' ortu :
c'indinuchjàvamu, dicìamu un Pater Noster è ciuttàvamu
a croce bella sicura. Ci ne vultàvamu circandu fràule. Ne truvàvamu
sempre una matura ch'era locu à sulìa, è a mi manghjava
sempre eiu ...
Sempre cantandu riturnàvamu in chjesa vers' òndeci ore, stanchi
è cuntenti. Tempu surtiti currìamu à piantà crucette
in l'orti, in i campi di granu, in i lusernaghji ecc, è sempre un' indinuchjata
è una preghera.
I più niscentri, ghjunti in casa, dicìanu : « O Mà,
quand' andemu torna in processione ? » Averèbbinu ricuminciatu
u giru u ghjornu dopu.
Avà ch' hè nivatu in muntagna, chì l'anche cumèncianu à dì di nò, mi ramentu cun dolce piacere quelli tempi di felicità senza penseri, di vita calma è di fratellanza in paese !
(1) spina : épine. (2) zuppighjà : boîter. (3) ciuttassi : s'enfoncer. |
Pettirossu (T.P. Peretti, lauréat des Jeux Floraux de Corse 1931)