U sgiò vescu di San Fiurè 1 - L'évêque de Saint-Florent


Texte de Jean Costa - Testu di Ghjuvanni Costa

Nu i tempi, i veschi andàvanu à cavallu. Ma c'èranu ancu i puvarecci chì qualchi volta a si pigliàvanu ancu à pedi, da un paese à l'altru di u so vescuvatu 2.
Quellu di San Fiurè fece dunque insillà a so mula è andò, una mane, à vede un so curatu 3 di u vicinaghju, è rèndesi contu da sè stessu unde 4 ne èranu i travaglii di a nova ghjesgia 5. Cuntava di vultà in San Fiurè inde a seratina, ma dopu meziornu si messe u tempurale è a sette ore di sera ne falava sempre à fiocchi 6.
Dopu cena fece una stanciatella 7, ma u curatu ùn volse lascià parte u so vescu c'ùn tempu sìmule, è li prupunì 8 d'accettà senza cerimonie u so lettu, chì ellu, più giòvanu, averìa durmitu i pedi à u focu, in cucina.

(1) San Fiurè = San Fiurenzu en dialecte balanin (note de l'auteur).
(2) u vescuvatu = u viscuvatu : l'évêché.
A donné son nom au village U Viscuvatu = Vescovato.
(3) un so curatu : l'un des ses curés.
(4) unde = dunde : où.
(5) a ghjesgia [dj'eʒa] = a chjesa [tj'eza] : l'église.
(6) u fioccu [fj'okku] : le flocon.
(6) stancià : arrêter de pleuvoir. Una stanciata : l'arrêt de la pluie.
(8) prupone : proposer. pruponì = prupose. Voir pone.

Senza fassi troppu pricurà, perchè era digià un pocu incatarritu  1, u vescu accettò, ma :
"O sgiò curatu", li disse, "ùn possu fà altri menu chè di stà, ma micca sè v'avete da dorme in pianu 2. Simu stati suldati, per Dìu santu, avemu fattu a guerra 3 è u vostru lettu serà abbastanza largu per tutt'è dui, ch'ùn simu tantu grossi."
Cusì fù detta, è Marìa, a serva, andete à cambià e lenzole è à mette torna un cuscinu inde u mentre chè i dui anziani suldati si sciaccàvanu uni pochi di ròmbuli d'uva d'un vechju caraffone 4. Eppoi, dopu avessi dettu dui Paternostri è dui Avemarìa, si n'andetenu 5 à straquassi 6 è s'addurmintonu senza èssesi scurdati di ringrazià u Signore d'esse à l'appumessu 7 quandu chì fora, avà, ùn era più acqua ma gràndina chì falava. Facìanu ancu certi toni chì parìa ch'ellu si scatinessi 8 u diàvule.
Dunque s'addurmintonu cume ciocci caldi à l'infora da e cuverte, è à l'indentru da u caraffone.
À u spuntà 9 di l'alba, trè pichjii secchi à l'usciu 10 intrònanu 11 a casa. U curatu si disceta 12 sbiguttitu 13 è, sciacchendu una sciappata 14 nant'à e cule di u sgiò vescu, mughja stizzosu 15 :
"O Marì ! Ùn sì ancu arritta ? Ùn senti micca u lattaghju chì pichja à a porta ?"

(1) incatarritu : enrhumé. U catarru : le rhume.
A ne pas confondre avec u càtaru = càteru : le portail d'un enclos, qui a donné son nom aux villages U Càtaru (Cataro) et I Càteri (Cateri).
(2) in pianu : par terre.
(3) a berra (dans le texte).
(4) un caraffone : un pichet, une caraffe.
(5) andetenu = andonu. Voir andà.
(6) straquassi = chjinassi : se coucher.
(7)
à l'appumessu : à l'abri.
(8) a catena : la chaîne. Scatinassi : se déchaîner.
(9) spuntà : poindre (le jour).
(10) l'usciu : la porte d'entrée (l'huis).
(11) intrunà : ébranler, faire trembler.
(12) discitassi : se réveiller.
(13) sbiguttì : bouleverser, troubler.
(14) una sciappata : une gifle, une claque sur les fesses.
(15) stizzosu : coléreux, irascible.

Valid HTML 4.01 Strict Valid CSS!